Era pe la sfarsitul anilor 70 ai secolului trecut. Locatia: Satu Mare. De fiecare data cand treceam prin centru ma uimea un afis scris de mana, din vitrina singurului restaurant “Lacto vegetariant” din oras. Logic, dupa denumire, acolo trebuia sa se serveasca exclusiv mancare pe baza de lapte si legume. Nu intrasem niciodata acolo.In acea zi, impins de curiozitate mi-am facut curaj, am intrat si m-am asezat la o masa libera, de fapt toate erau libere, era doar ora 11. A venit chelnerul, un tip cam de dublul varstei mele si m-a intrebat ce doresc. Am tras adanc aer in piept si hotarat ca un cunoscator am spus: o ciorba de burta. Era prima ciorba de burta din viata mea.
Am uitat sa va spun ce scria pe afis: SERVIM ZILNIC CIORBA DE BURTA.
Na, acu’ mi s-a facut pofta de ciorba de burta calda, cu smantana,ardei iute si paine proaspata… pai e frumos asa?
)))
@Camytzi. Încearcă la Satu Mare, la lacto-vegetarian! De preferat, în anii 70 ai secolului trecut!
)
@tac’su… Păi… smântână era? Era! Din burtă de dătătoare de lapte era? Era. Legume era? Era!
Bună-i ciorba de burtă. Dacă nu era mama să mă convingă, ratam una din cele mai bune mâncăruri de pe lume.
@Camytzi: pe mine când m-apucă pofta tare, îmi fac câte-o oală de 10 litri.
Io musai sa fiu Gica Contra: nu mi-a placut si nici nu-mi place ciorba de burta. Bine, dar mie nu prea imi plac ciorbele si supele in general, asa ca n-am nimic in special cu asta.
Si mie mi s-a facut pofta de ciorba de burta, dar deh.. ce sa-i fac! sunt la cura.
O seara buna!