Da, nu va faceti iluzii, acesta este ultimul Craciun. Pentru mine, pentru voi, pentru noi toti. Dupa cum prevede calendarul mayas, la anul in 21 decembrie, vine apocalipsa. Observati ca am scris apocalopsa cu a mic. Asa ca pana atunci, bucurati-va de darurile aduse de Mos Craciun, bucurati-va de colindele lui Hrusca, de cozonaci si sarmale, de vin si de palinca, (dar cu masura). Bucurati-va de tot si de toate cu cei dragi si fiti buni cu toata lumea. S-aveti o zi frumoasa ca seara de-aseara si ca ziua de azi.

La multi ani Timisoara!

Stiati ca la 3 august 1919, colonelul Virgil Economu, intra in fruntea trupelor romane in Timisoara, dupa ce pentru 15 zile Banatul a fost republica, iar apoi sub administratia Regatului Sarb? Intrarea trupelor s-a facut in cea mai veche piata din oras, Piata Losonszy, care de atunci poarta numele de Piata Unirii.

Tuturor celor carora li s-a spus ca-s barbati, celor care se cred ca-s barbati si celor care suntem barbati:

LA MULTI ANI! Hai sa traim.

P.S. Nu uitam nici femeile care sunt barbate.

S-a-ntamplat in dimineata asta a Sfintei zile de Craciun. La ora 7 fara un sfert. Eram intre somn si trezeala, cand am auzit zgomote afara. M-am uita afara printre jaluzele si ce vad pe-ntuneric: pe acoperisul unei anexe, la 2 metri departare de geam, doua mogaldete. Una dadea sa coboare, cealalta atunci trecea zidul de 3 merti inaltime care ne desparte de curtea vecina. Mai sa fie, m-am gandit. Sa stii ca a venit mosul la noi, dar nu vrea sa intre pe horn deoarece nu mai avem sobe si se teme sa nu ramana blocat acolo. Dar am avut o revelatie: la noi a ajuns Mos Craciun aseara, in Seara de Ajun si ne-a adus daruri la toti, deci n-a uitat sa dea nimic, si in consecinta a venit sa ia si si-a adus si ajutoare un elf sau chiar pe Rudolf. Am deschis rapid geamul si le-am vazut fetzele. De fapt nu le-am vazut ca se confundau cu intunericul de afara de negre ce erau. Am strigat: mai Mosule nenorocitule, ce faci aici? Dupa o secunda de stupefactie, amandoi au sarit zidul inapoi de unde venisera de parca erau pe arcuri. Io ma gandesc acuma ca daca era totusi Mosul si s-a speriat de mine crezand ca vreau sa-l pradui de jucariile din sac? In rest toate bune, sanatosi toti, si acasa toti.

S-aveti un CRACIUN FERICIT, plin de bucurii.

Azi este ziua lu’  Al’mare . La multi ani Ovidiu! Sa ramai asa cum esti.

Azi mi-am adus aminte de copilarie si de ziua de  1 MAI de atunci . De fapt de sarbatorirea zilei celor ce muncesc  . Dis de dimineata mergeam cu tata George la locul de adunare unde primeau steaguri , pancarte , lozinci , etc . si se formau randurile si colanele de oameni ai muncii care apoi defilau prin fata unei tribune plina cu oficialitati ale vremii . Copil fiind ( aveam vreo 6-7 ani ) eram foarte mandru sa merg in rand cu oamenii mari , iar daca mai primeam un stegulet rosu sau tricolor , sau un balon eram in al noualea cer . Dar nu neaparat asta vroiam sa va spun . Dupa defilare , ma ducea tata George la o gradina de vara unde serveau bere si mici . Tata  bere si mici , eu evident doar mici . Nu tin minte sa fi fost pline toate locurile verzi de langa oras cu gratarul personal si maneaua din  dotare ca acum . Nu mai ai loc nicaieri sa-ti pui o patura sa stai pe iarba , sa nu-ti urle manelele de neam prost dintr-o  masina si sa-ti sfaraie si din stanga si din dreapta si din fata si din spate , micii si fleicile de pe gratarele personale ale celor care au iesit sa vada cum creste iarba . Sunt un nostalgic al sarbatorii de 1 Mai din copilarie . Mi-e dor de cantecul asta . Ma bucur c-a venit primavara . Azi , am fost cu Ma’sa ,  Al’ mic , Anca si Adoptatu’ la gradina zoologica , apoi ne-am oprit in muzeul satului . M-am simtit aproape ca in copilarie . Al’mare si Corina n-au fost . Sunt la Arsenal Park si nu-mi fac griji ca nu se distreaza . Maine este 2 Mai . Pe vremuri se sarbatorea Ziua tineretului . Acum : ziua de dupa 1 Mai . Un lucru m-a bucurat : nu mai erau nameti de gunoaie lasate peste tot .

Hai sa traim !

Vorba lu’  Corina .

Zilele astea am vazut numele Mantuitorului scris in mai multe feluri : Hristos , Cristos si Christos . Am cautat varianta corecta si nu m-am lamurit . Numele Xristos vine din  greaca veche si se pare ca a fost trascris diferit, deoarece prima litera X (chi) nu are un corespondent direct in diferite limbi . Astfel, unii au facut din chi :  C, altii H, iar altii CH . In lumea greaca se spune Hristos, in lumea latina Cristor, iar anglo-saxonii spun Christ . Dupa umila mea parere , noi romanii ar trebui sa spunem Cristos , avand in vedere ca ” de la Ram ne tragem “.

Voi ce credeti ?

Turnati mai jos .

Ce draguti iepurasi ! Unul este chiar violet , in ton cu mesajul zilei de azi . Cel mai adevarat violet . Nici asta si nici asta nu fac cat cei doi de jos .

Cat despre Base , oricum este presedintele nostru inca patru ani jumate , ca ne place sau nu .

Salut, bine v-am gasit, An nou fericit si multa multa sanatate. In primul rand trebuie sa-mi cer scuze de la tine draga blogule : nu m-am mai ocupat de tine de un an ; apoi de la voi , cei care treceati pe aici si plecati dezamagiti  spunand : da-l naibii de bosorog ca n-a mai scris nimic. Ok. Iata ca am revenit. Sa va spun : revelionul l-am petrecut pe strazile din Graz. N-a fost asa misto ca si cel perecut anul trecut pe strazile din Viena dar a trecut, si 2010 oricum a sosit. Am stat la  pensiunea familiei Krobath , o pensiune aflata intre 2 localitati : Loipersdorf si Stein intre dealuri, la vreo 40 km de Graz. Cazare super, peisaje la fel, gazdele ospitaliere.  La aprox 1 km de mers pe jos si cam 2,5 de mers cu masina, se afla Termele Loipersdorf , un fel de Baile Herculane a lor , dar de vreo 150 de ori mai faine. Cineva se ocupa de ele. In Graz am revenit in data de 2 ian pentru a ” imbina cultura cu shoping-ul ” dupa spusele lui D. dar era sa ramanem doar cu shoping-ul , si  la insistentele noastre am reintrat in oras si am oprit aproape de centru, de unde, pe jos am trecut rapid ( 1 ora si jumate cu tot cu potol la botul calului ) in revista centrul istoric. Le-a placut si lor. Cand vom mai ajunge acolo ( eu si Ma’sa ), sigur ne vom dedica o zi vizitarii orasului. Merita. La intoarcerea spre Timisoara am oprit in Viena la Gradina Zoologoca de la Schonbrunn. Si aici le-a placut enorm si lor. Aici am o singura recomandare : aveti nevoie de o zi cel putin. Noi ( eu si Ma’sa ) am fost a 2-a oara in ultimele 3 luni si nu ne-am saturat.

Sfat: cand plecati in concediu, cateva zile libere, etc, mergeti cu masina voastra ( daca aveti ), ca sa evitati discomfortul de a nu fi independenti din punct de vedere al miscarii.

Poze in urmatoarele zile.