Bucuresti, Biserica de argint, 25 martie, anul Domnului 2011. Toata crema, spuma, bezeaua bloggarimii romane. Si cireasa de pe tort. Eu, Ovidiu si Tudor. Fara falsa modestie. Lume buna, rea, curiosi. Premii, toate. Acuma nu-s io in masura sa judec si sa comentez acordarea lor, dar unii zic ca a fost ca-n fotbal sau ca-n bucatarie. Adica blat. Ei stiu mai bine. La un moment dat am vazut multa lume cu pahare cu licoare albastra in mana, si m-am gandit ca saracii or fi bolnavi si se trateaza cu Mona. ( Stiti voi, spirtul ala albastru medicinal care sterilizeaza tot ). Apoi am aflat ca era ceva bautura cu curacao. Sper ca le-a fost de bine. Una din marile multumiri care le-am avut la hotel, a fost compania selecta: Groparu, Makavelis, Cucuruzu, Nebuloasa, Gaben, Visurat si Denisuca, si multi altii, care nu se vor supara daca nu-i voi aminti aci. Acuma, un fapt inedit a fost ca m-am mai pricopsit cu trei copii: CristinaTM, Zicu si Marius. Io i-am acceptat, nu-i puteam refuza din moment ce m-au recunoscut. Mai greu a fost sa-i explic la Ma’sa ca n-am umblat in tinerete prin nicio ograda straina, si ca-s doar infiati.

Cred ca cel mai bine va explica Ovidiu ce sa-ntamplat. Vorba lui Tudor: moment Kodak

Azi se-mplineste un an de cand Ovidiu a facut sa existe acest blog. Multumesc.

Am ajuns ” acasa “. De fapt acasa este ceva relativ. Aici am fost acasa pana la sfarsitul anilor ’70.

Sa va povestesc pe scurt. Drumul : ca naiba. Intre Arad si Oradea am prins nenumarate semafoare la care am stat si cate 10-15 minute. Dupa Oradea, semafoarele au cam disparut, iar in locurile ingustate, unde se circula pe o singura banda, nu se mai tinea cont de semnul ala care arata cine are prioritate, si ca atare se statea si cate 20 de minute pana ce se oprea coloana din sens opus. Apoi, dupa ce am intrat pe raza judetului Satu  Mare, intamplator, din cauza fusului orar, a inceput sa se intunericeasca. E, aici sa vezi. Drum nemarcat, asa ca am circulat pe pipaite. In localitati, o bezna ca-n cur. Ma rugam la Dumnezeu sa nu dau peste vreun biciclist sau pieton nesemnalizat. Pe la 8 am intrat victorios in orasul meu natal. Satu Mare am sosit! Mi-am adus aminte ca ai mei inplinesc azi o suma  de ani de cand se suporta cu stoicism unul pe celalalt, si m-am gandit sa opresc in Real, sa-i iau mamei un buchet de flori. Din pacate n-am gasit nimic la buchet asa ca i-am luat niste flori la ghiveci. Noroc ca i-au placut. Amu-i amu. Cine credeti ca a fost primul satmarean cu care am stat de vorba? Binenteles ca n-ati ghicit. N-a fost Satmareanu’.  Las’ ca va spun eu: AdrianSM . Mi-a facut o deosebita placere surpriza de a-l intalni in avanpremiera adunarii de vineri. Apropos de adunare, incercam la ASTORIA intre 6 si 7 seara?

http://www.dailymotion.com/video/x2z68z_john-denver-country-roads_music/

Azi este ziua lu’  Al’mare . La multi ani Ovidiu! Sa ramai asa cum esti.

7 este una din cifrele norocoase ale familiei noastre. Inseamna ca doua cifre 7, adica 77 , trebuie sa fie cu si mai mult noroc. La multi ani si multa sanatate tata Nelu!

imi este asa de greu sa scriu , de nu sa poate . Va multumesc tuturor celor care mi-ati dat sugestii pentru nume la cutu mic . In final am ales Samurache , nume propus de Anca . Din pacate , a treia zi , ieri , s-a prapadit si el . Azi se implinesc doua luni de cand s-a dus si AXI . Mai Axinte , sa ai grija si de asta micu’ acolo sus , ca-i mic si prostut inca . Invata-l tu ce te-am invatat noi , ca s-adus prea repede si n-am mai apucat s-o facem .

Tin sa va aduc la cunostinta ca familia noastra are un nou membru . S-a-ntamplat acum 3 ore si pe mine m-a luat prin surprindere . Nu stiu ce nume sa-i dam . Ne ajutati ?